LUCRAREA DE DIZERTAŢIE. INDICAŢII DE REDACTARE

Universitatea Politehnica din Bucureşti
Facultatea de Automatică şi Calculatoare
Departamentul de Automatică şi Ingineria Sistemelor
LUCRAREA DE DIZERTAŢIE. INDICAŢII DE REDACTARE
Lucrarea de dizertaţie conţine, de obicei, următoarele secţiuni:
a. Pagină de titlu
b. Cuprins
c. Introducere
d. Capitole – corpul lucrării
e. Concluzii
f. Anexe (dacă este cazul)
g. Bibliografie
Pagina de titlu
Pagina de titlu conţine numele lucrării de dizertaţie, numele autorului şi al
coordonatorului acestuia, numele universităţii/facultăţii/departamentului, oraşul şi
anul în care a fost scrisă aceasta. Pagina 6 a acestui document prezintă o sugestie de
formatare a paginii de titlu pentru lucrările de dizertaţie.
Introducere
Capitolul introductiv al lucrării de dizertaţie conţine, de obicei, motivaţia alegerii şi studiului temei. În introducere se prezintă în linii generale contextul problemei studiate în cadrul unui cuprins extins. Acesta cuprinde descrierea lucrării de dizertaţie, pe secţiuni sau capitole, încercând să se scoată în evidenţă contribuţiile şi realizările autorului.
Formatare
Formatul uzual al paginilor pentru redactarea lucrării de dizertaţie are
următoarele caracteristici:
Lucrarea de dizertaţie. Indicaţii de redactare 1
– pagină A4
– margini de 2cm sus, jos şi la dreapta
– margine de 3cm la stânga
– spaţiere simplă, la un rând (single line)
Fonturile cele mai lizibile pentru redactarea lucrării de dizertaţie sunt acele fonturi care au corpul literei de dimensiune echilibrată în lăţime şi înălţime. Exemple de fonturi care se pretează redactării lucrării de dizertaţie sunt: Times New Roman 12pt, Arial 12pt, Verdana 11pt, Adobe Caslon Pro12 pt, Linotype Palatino 12pt Helvetica 12pt, Neutra Text 12pt, Kozuka Mincho 11pt.
Nu se recomandă fonturi de dimensiune mai mare decât 12pt. Se recomandă alegerea unui font care conţine diacritice, în cazul redactării lucrării în limba română.
Paragrafele se despart printr-un rând liber. Începutul unui paragraf se marchează prin deplasarea la dreapta a primului rând din paragraf, de obicei cu 1 sau 1.5 cm.
Corpurile de text se distribuie pe orizontală de la un capat al celuilalt al
paginii (aliniere justified), şi nu la stânga. Lucrarea de dizertaţie nu este un manuscris,
ci un produs finit, prezentarea acestuia necesitând un anumit grad de finisare în
formatare. Lucrarea de dizertaţie se redactează, în întregime, cu acelaşi font. Excepţie fac anexele, unde este posibilă utilizarea unui font special pentru transcrierea scripturilor şi a programelor, de exemplu: Courier şi/sau Courier New cu dimensiune
de 10 sau 11pt.
Dimensiune
O lucrare de dizertaţie are, de obicei, între 40 şi 60 de pagini. Paginile lucrării se numerotează în ordine. Nu este indicată reînceperea numerotării paginilor cu fiecare capitol. De asemenea, nu este indicată numerotarea paginii de titlu.
Numerele de pagini se includ în câmpuri speciale de subsol (Footer), în care
fontul utilizat trebuie să fie acelaşi cu restul lucrării şi cu 1 sau 2 puncte tipografice
mai mic. Optional, se poate include un câmp conţinând titlul lucrării în zona
superioară a paginii (Header), acesta necesitând aceeaşi dimensiune de font adoptată
pentru numerele de pagini.
Lucrarea de dizertaţie.

Indicaţii de redactare 2
Cuprins
Cuprinsul lucrării de dizertaţie conţine toate titlurile capitolelor, secţiunilor şi
subsecţiunilor, în ordinea în care acestea apar în lucrare (v. pag. 7). Se recomandă să nu se prescurteze cuvintele „CAPITOL” şi „SECŢIUNE” în cazul în care acestea sunt utilizate înainte de numărul capitolului şi al secţiunii sau subsecţiunii respective.
Uzual, aceste cuvinte se omit.

Figuri, grafice şi tabele
Figurile şi tabelele trebuie să aibă un titlu care să menţioneze tipul obiectului
respectiv, conţinutul acestuia şi numărul acestuia în cadrul capitolului (v. pag. 8):
Figura c.n. – desemnează o figură, c fiind identificatorul capitolului, iar n
reprezentând numărul figurii în cadrul acelui capitol; acest titlu va fi urmat de
numele figurii, descriind conţinutul acesteia. De exemplu: Figura 3.2. Sistem de reglare
automată a presiunii va fi titlul figurii a doua din capitolul 3, conţinând structura unui
sistem de reglare automată a presiunii.
Tabelul c.n. – desemnează un tabel, c fiind identificatorul capitolului, iar n reprezentând numărul tabelului în cadrul acelui capitol; acest titlu va fi urmat de numele tabelului, descriind conţinutul acestuia. De exemplu: Tabelul 5.6. Caracteristici tehnice ale traductorului de temperatură va fi titlul tabelului al şaselea din capitolul 5, conţinând caracteristicile tehnice ale unui traductor de temperatură.
Graficele sunt considerate figuri şi vor purta titluri adecvate. Graficele trebuie
să aibă o etichetă pe fiecare axă, descriind semnificaţia acesteia, menţionând unitatea
de măsură acolo unde este cazul. De exemplu, pentru răspunsul în timp al unui
sistem de ordinul I oarecare, este îndeajuns a ataşa eticheta y pe ordonată şi eticheta t
pe abscisă. Însă dacă acest răspuns aparţine unui model al unui proces fizic, se va
menţiona unitatea de măsură pe fiecare axă, de exemplu y[m] şi t[s].
Pentru o tipărire corectă, toate figurile şi graficele ar trebui salvate la o
rezoluţie de cel putin 300dpi pentru cele color şi 100dpi pentru cele alb-negru. Se
recomandă salvarea acestora în format .tiff sau .png pentru conservarea calităţii
imaginilor.
Se recomandă alinierea centrală a figurilor. Tabelele se pot alinia la stânga,
lăsând faţă de marginea paginii (acolo unde este posibil şi dacă tabelul nu acoperă
toată lăţimea paginii) aceeaşi dimensiune ca şi în cazul primului rând al paragrafelor.

Lucrarea de dizertaţie. Indicaţii de redactare 3
Ecuaţii
Ecuaţiile se scriu cu aceeaşi înălţime de font ca şi corpul textului şi se
numerotează în ordinea apariţiei în text: (c.n) unde c reprezintă identificatorul
capitolului curent, iar n este numărul ecuaţiei în capitol. Ecuaţiile pot avea eticheta
de identificare la stânga sau la dreapta. Ecuaţiile se pot alinia centrat sau la stânga.
De exemplu:
5 + x = 0 (2.8)
unde 2 reprezintă numărul capitolului, iar 8 este numărul ecuaţiei în cadrul
acestuia. Înainte şi după fiecare ecuaţie se lasă un rând liber.
Bibliografie
Lista bibliografică este o componentă esenţială a lucrării de dizertaţie, aceasta
demonstrând documentarea efectuată de către autor şi marcând corespunzător ideile
care nu îi aparţin acestuia. Bibliografia este formată dintr-o listă ordonată alfabetic.
Toate elementele acestei liste trebuie citate în text.
Exemple de citare în text:
Un autor: „Procesele de ordinul I stabile au un pol negativ.” (Smith, 2006)
Doi autori: „Hello, world!” (Ionescu & Popescu, 2006)
Mai mulţi autori: În (Doe et al., 2006), s-a demonstrat că procesele de ordinul I
stabile trebuie să aiba un pol negativ.
Exemple de formatare a referinţelor în lista bibliografică (un exemplu complet
se regăseşte la pagina 9):
Carte: Chopra A. 2001. Dynamics of Structures: Theory and Applications to
Earthquake Engineering. Prentice-Hall, New Jersey
Articol de revistă: Oates W.S. and Smith R.C. 2008. Nonlinear Optimal Control
Techniques for Vibration Attenuation Using Magnetostrictive Actuators. Journal of
Intelligent Material Systems and Structures, vol. 19, p.193-209
Articol de conferinţă: Lin P.Y., Roschke P.N., Loh C.H., Cheng C.P. 2004.
Hybrid controlled base-isolation system with semi-active magnetorheological damper
and pendulum system. 13th World Conference on Earthquake Engineering
Vancouver, B.C., Canada
Website/Resursă electronică: Messner W., Tilbury D. 1998. Control Tutorials for
Matlab and Simulink. http://www.engin.umich.edu/class/ctms, accesat la data
de 6.10.2011
Lucrarea de dizertaţie. Indicaţii de redactare 4
Despre plagiat
Conform Dicţionarului EXplicativ al Limbii Române:
„PLAGIA: A-și însuși, a copia total sau parțial ideile, operele etc. cuiva, prezentându-le drept creații personale; a comite un furt literar, artistic sau științific.”
În contextul lucrărilor ştiinţifice, plagiatul îl reprezintă utilizarea ideilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor altor persoane, fie prin omiterea referirii lucrării originale, fie prin însuşirea acestora. Pentru evitarea plagiatului se recomandă menţionarea sursei (şi implicit a autorului sau autorilor originali) unei idei, teorii, a unor fapte statistice care nu ţin de cultura generală, citate ale altor autori (fie scrie sau vorbite), parafraze.
Se recomandă includerea între ghilimele a secţiunilor de text citate din alte
opere (exemplu mai sus), cu menţionarea sursei. De asemenea, în cazul parafrazelor,
nu este de ajuns doar schimbarea a câteva cuvinte, ci este necesară o re-interpretare a
textului original în viziunea autorului lucrării în care se foloseşte parafraza. Şi în
acest caz este necesară menţionarea sursei.
În România, legea drepturilor de autor este Legea nr. 8/1996 completată de
Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 şi Ordonanța de urgență 123 din 1 septembrie 2005.
Acest document respectă formatul propus.
Anexe: Paginile 6-10 cuprind câteva exemple de formatare:
– pagina 6: un exemplu de pagină de titlu
– pagina 7: exemplu de cuprins
– pagina 8: exemplu de figură inserată în text; acest exemplu conţine şi o
citare în text a unei referinţe din lista bibliografică
– pagina 9: exemplu de listă bibliografică
Lucrarea de dizertaţie. Indicaţii de redactare 5
Universitatea Politehnica Bucureşti
Facultatea de Automatică şi Calculatoare
Departamentul de Automatică şi Ingineria Sistemelor
LUCRARE DE DIZERTAŢIE
Proiectarea sistemelor de reglare
Absolvent
Mihai Popescu
Coordonator
Prof.dr.ing. Gabriel Ionescu
Bucureşti, 2012
CUPRINS
1. Introducere 1
2. Sisteme de reglare 3
2.1. Noţiuni introductive 7
2.2. Scheme cu unul şi mai multe grade de libertate 12
3. Proiectarea sistemelor de reglare 18
3.1. Noţiuni generale 18
3.2. Proiectarea în timp 22
3.3. Proiectarea în frecvenţă 25
3.4. Exemple de sisteme de reglare 28
4. Reglarea turaţiei unui motor de curent continuu 32
4.1. Prezentarea ansamblului motor-generator 35
4.2. Soluţie propusă 38
4.3. Rezultate în simulare şi experimente practice 42
5. Concluzii 48
6. Anexa A. Scheme logice 50
7. Anexa B. Descrierea instalaţiilor utilizate 76
8. Bibliografie 87
Lucrarea de dizertaţie. Indicaţii de redactare 7
Exemple: figură inserată în text şi referinţă în lista bibliografică
Succesul proiectării şi implementării unei soluţii de automatizare depinde de o
perspectivă holistică asupra unor aspecte ce cuprind atât particularităţile procesului
ce urmează a fi condus, cât şi obiectivele reglării (Dumitrache, 2010). Alegerea
traductoarelor şi elementelor de execuţie trebuie să fie în concordanţă cu cele de mai
sus, ţinând cont de comunicaţia dintre module, de la protocoale de comunicaţie
industriale şi până la rutarea semnalelor, uneori pe distanţe mari şi în prezenţa
zgomotelor. De asemenea, o parte integrantă a proiectării sistemelor de automatizare
o constituie estimarea necesarului de calcul şi dispozitivele antrenate în realizarea
acestuia: SCD (Sisteme de Control Distribuit), PLC (Programmable Logic
Controllers), calculatoare de proces.
Fie centralizată sau descentralizată, ierarhizată sau pe un singur nivel,
arhitectura şi interfaţarea prezintă o importanţă deosebită, atât în proiectare cât şi în
utilizarea ulterioară şi monitorizare. Arhitecturile de control cuprind şi algoritmii de
reglare ce urmează a fi implementaţi, tratarea perturbaţiilor şi incertitudinilor de
modelare, pe baza lor făcându-se şi analiza cost vs. beneficii a soluţiei prezentate.
Structura unui sistem de reglare automată (SRA) este cea din figura 1.1, în care
se pot observa elementele de bază ale unei bucle de reglare standard, cu un singur
grad de libertate. Pentru studiul sistemelor de reglare automata (SRA) se utilizează
aşadar o reprezentare simbolică de tip black-box, care indică elementele componente
ale acestora, precum şi legăturile funcţionale dintre acestea (mărimile/semnalele care
apar la intrarea şi ieşirea elementelor). De asemenea se va ţine cont de sensul în care
componentele se influenţează una pe cealaltă.
Lucrarea de dizertaţie. Indicaţii de redactare 8
Figura 1.1. SRA standard
Exemplu de listă blibliografică
Ali Sk.F., Ramaswamy A. 2009. Optimal fuzzy logic control for MDOF structural
systems using evolutionary algorithms. Engineering Applications of Artificial
Intelligence vol.22; p.407–419
Antoulas A., D. Sorensen, K. Gallivan, P. Van Dooren, A. Grama, C. Hoffmann,
A. Sameh 2004. Model reduction of large-scale dynamical (mechanical) systems. ICCS
2004, Krakow, Poland
Bitaraf M., O.E. Ozbulut, S.Hurlebaus, L.Barroso 2010. Application of semi-active
control strategies for seismic protection of buildings with MR dampers. Engineering
Structures vol.32; p. 3040-3047
Choi K.-M., S.-W.Cho , D.-O.Kim, I.-W.Lee 2005. Active control for seismic
response reduction using modal-fuzzy approach. International Journal of Solids and
Structures vol.42; p.4779–4794
Chopra A. 2001. Dynamics of Structures: Theory and Applications to Earthquake
Engineering. Prentice-Hall, New Jersey
Conte J.P., Durrani A.J., Shelton R.O. 1994. Seismic Response Modeling of Multi-
Story Buildings Using Neural Netweorks. Journal of Intelligent Material Systems and
Structures, p. 392-402
Dimoiu, I. 1999. Inginerie Seismica. Editura Academiei Romane, Bucuresti
Dumitrache I. 2010. Ingineria reglarii automate. Ed. Politehnica Press, Bucuresti
Dyke S.J., B.F. Spencer Jr., M.K. Sain and J.D. Carlson 1996a. Experimental
verification of semi-active structural control strategies using acceleration feedback. In the
Proceedings of the 3rd International Conference on Motion and Vibration Control,
September 1–6, Chiba, Japan, Vol. III, p. 291–296.
Dyke S.J., Spencer B.F. Jr., Sain M.K., Carlson J.D. 1996b. Modeling and control of
magnetorheological dampers for seismic response reduction. Smart Materials and
Structures, vol. 5, p. 565–575.
Jing C., X.Youlin, Q.Weilian, W.Zhtlun 2004. Seismic response control of a
complex structure using multiple MR dampers: experimental investigation. Earthquake
Engineering and Engineering Vibration Vol.3, p.181-193
Kelly, J.M., Leitmann, G., Soldatos, A.G. 1987. Robust Control of Base-Isolated
Structures under Earthquake Excitation. Journal of Optimization Theory and
Applications, vol. 53, p. 159-180
Kim H.-S., Roschke P.N. 2006. Design of fuzzy logic controller for smart base
isolation system using genetic algorithm. Engineering Structures vol.28; p.84–96
Lucrarea de dizertaţie. Indicaţii de redactare 9
Lai C.-Y., W.H. Liao 2002. Vibration control of a suspension system via a
megnetorheological fluid damper. Journal of Vibration and Control, p. 527-547.
Madden G. J., M. D. Symans, N. Wongprasert 2002. Experimental verification of
seismic response of building frame with adaptive sliding base isolation system, Journal of
Structural Engineering, ASCE, 128(8), p.1037–45.
Meystel A.M., Albus, J.S. 2002. Intelligent systems: architecture, design, and
control, Wiley
Nishimura I, A.M. Abdel-Ghaffar, Sami F. Masri, R.K. Miller, J.L. Beck, T.K.
Caughey and W.D. Iwan 1992. An Experimental Study of the Active Control of a
Building Model. Journal of Intelligent Material Systems and Structures; vol.3; p.134-
165
Oates W.S. and Smith R.C. 2008. Nonlinear Optimal Control Techniques for
Vibration Attenuation Using Magnetostrictive Actuators. Journal of Intelligent Material
Systems and Structures; vol.19; p.193-209
Park K.-S., H.-M.Koh, C.-W.Seo 2004. Independent modal space fuzzy control of
earthquake-excited structures. Engineering Structures vol.26; p.279–289
Rew K.-H., J.-H.Han, I.Lee 2002. Multi-Modal Vibration Control Using Adaptive
Positive Position Feedback. Journal of Intelligent Material Systems and Structures;
vol.13; p.13-22
Ribakov Y. 2009. Semi-active Pneumatic Devices for Control of MDOF Structures.
The Open Construction and Building Technology Journal, vol.3, p.141-145
Zhang Y., A.G. Alleyne, D. Zheng 2005. A hybrid control strategy for active
vibration isolation with electrohydraulic actuators. Control Engineering Practice vol.13;
p.279–289
Lucrarea de dizertaţie. Indicaţii de redactare 10