Bucur Țincu Apărarea civilizației,

Cartea lui Bucur Țincu, Apărarea civilizației, este, în fapt, o reacția la cartea lui Emil Cioran, Schimbarea la față a României, considerată o carte „document” a tinerei generații. Prieten din copilărie cu Cioran, Țincu, „un reprezentant ex‑centric al generației” (Marta Petreu), se opune ideilor promovate de către Cioran, reliefând pericolul reprezentat de mirajul totalitarismelor colectiviste, fie de stânga, fie de dreapta. Printr‑o astfel de poziționare, Țincu se apropie de Eugen Ionescu, care întrezărea la rândul său, pericolul „rinocerizării” societății românești. Lipsită de anvergura unui stil polemic incisiv și cu o exprimare prea puțin aproape de plasticitatea și emfaza practicată de Cioran, cartea se vrea, totuși, o „corectură discretă și delicată a exceselor” cărții lui Cioran. Corectura esențială face trimitere clară la intelectual, mai precis la rolul acestuia în cadrul culturii și al societății. Intelectualii sunt „vestalele marilor idealuri ale omului”, „existența lor se confundă cu a culturii însăși”. Dar, „în exercitarea acestei funcții firești și organice a intelectualilor” a intervenit politica, pentru care „libertatea spi‑ ritului a devenit suspectă. Toți intelectualii s‑au simțit mai mult sau mai puțin obligați să adere la un punct de vedere, la un partid, la o credință. Independența intelectualilor a devenit un capitol al trecutului. O atmosferă generală s‑a format astăzi pentru declararea obligatorie a parțialității spi‑ rituale. […] Se susține chiar că funcția teoretică și desinteresată a muncii intelectuale este lipsită complet de sens, iar rolul intelectualilor este să se scoboare în arenă și să devină oameni de acțiune”. Mai mult, „consimțind să fie anexe ale politicii, ei au renunțat să fie ei înșiși și au renunțat la liber‑ tate, sacrificând pentru beneficiile unui moment – privilegii permanente”.

Bucur Tincu considera ca impasul culturii si al civilizatiei europene consta in „ascendenta politicului” asupra spiritualului, vointa de putere, „dizlocarea” unitatii spirituale a Europei, „izolarea morala a natiunilor”, nationalism si imperialism. Criza contemporana a spiritului si a categoriei de individ sint radiografiate de pe pozitiile personalismului (Ch. Mounier e unul din filosofii preferati), concluziile criticii lui Bucur Tincu cuprinzind formule echilibrate, precum:

„El [omul, individul] se integreaza organic in mediul social fiindca aceasta este conditia lui imediata de realizare, dar pretinde ca acesta sa nu-i sacrifice complet libertatea si demnitatea lui spirituala”. intrebindu-se care trebuie sa fie rolul intelectualului, al scriitorului, in societate, autorul respinge retragerea preconizata de J. Benda si H. Keyserling (caci, zice el, „izolarea nu este o arma de lupta pentru apararea spiritului”), activismul conformist si ancilar, dar si idealul noocratic, care ar transforma spiritul in dictator, adica in ceva ce-i este funciarmente strain. Optima situare i-o ofera scriitorii francezi, care, considera Bucur Tincu, fara a cadea in partizanat politic, „au un roi efectiv in miscarea ideilor care conduc societatea franceza”. Pe plan continental, rolul intelectualilor e vazut in prevenirea izolarii morale si a ruperii unitatii europene.

Elogiul Frantei, cu care se incheie eseul, se bazeaza pe ideea ca Franta e tara revolutiei spirituale permanente, bazata pe „respectul libertatii si personalitatii omenesti”. Propunerea ei ca model (unic) este insa reductionista. Cercetarile de istorie literara ale lui Bucur Tincu, axate in majoritate pe literatura ardeleana (monografii de reviste, studii despre scriitori importanti, ca O. Goga , sau minori, ca I. Baritiu, pe care incearca sa-l restituie) sint bazate pe documente primare si prezinta garantia unei investigatii oneste si amanuntite.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.