Blaise Pascal

Omul reprezintă un punct mediant al lumii, pornind de la înţelegerea căruia se pot descifra multe miracole. Între abisul infinitului mare şi infinitului mic, omul pare o fiinţă uriaşă în comparaţie cuo gâză, extrem de neînsemnat însă în imensitatea naturii. Situat între aceste două nemărginiri, omul, în opinia lui Pascal, este condamnat să rătăcească mereu în preajma tainelor lumii, incapabil să afle cauza ultimă a lucrurilor. Deşi persistă o iluzie epistemologică, toate eforturile de cunoaştere a esenţei lucrurilor, în opinia luiPascal, sunt zadarnice.
În concepţia filosofului francez omul apare ca o fiinţă complexă şi contradictorie, duplicitară,fiind un amestec de spirit şi materie, raţiune şi pasiuni, înclinaţii superioare şi porniri josnice. Dacă raţiunea îndeamnă omul la căutarea adevărului, simţurile îl înşală prin aparenţe false, pasiunile tulbură simţurile furnizându-le impresii inadecvate, iar imaginaţia plăsmuieşte frumuseţea, justiţia şi fericirea; voinţa, punând stăpânire asupra spiritului, îi impune capriciile sale, iar deprinderea, care este cea de-a doua
natură, dă naştere la tot felul de dispoziţii şi dorinţe artificiale; amorul propriu îndeamnă eul uman să nu se iubească decât pe sine, detestându-i pe ceilalţi. Denunţând imperfecţiunea naturii umane, B. Pascal se întreabă:

„Ce himeră mai este şi acest om? Ce noutate, ce monstru, ce haos, ce îngrămădire de contradicţii? Judecător al tuturor lucrurilor; imbecil vierme de pământ; depozitar al adevărului; îngrămădire de certitudine şi eroare; mărire şi lepădătură a Universului,
monstru de neânţeles” [3, p. 19-20]

Blaise Pascal – Cugetari

330. – Puterea regilor este întemeiată pe raţiunea şi pe nebunia poporului, şi mai mult pe nebunie. Cel mai mare şi mai important lucru din lume are drept temei slăbiciunea, dar acest fundament este uimitor de ferm. Căci nimic nu e mai sigur decât acest lucru, că poporul ar fi slab. Ceea ce se întemeiază pe o raţiune sănătoasă e foarte şubred, cum ar fi respectul pentru înţelepciune.

 

332. – Tirania constă în dorinţa de dominaţie, dorinţă universală depăşind ordinea de drept. Diverse grupuri, ale celor puternici, ale celor frumoşi, ale celor cuminţi sau pioşi, fiecare în sânul grupului său, nu în altă parte: uneori se întâlnesc şi atunci cel puternic şi cel frumos se bat prosteşte, fiecare vrând să fie stăpânul celuilalt, neînţelegând că puterea lor e de un gen diferit. Greşeala lor este că ar vrea să stăpânească totul. Nimeni nu poate s-o facă, nici măcar forţa; ea nu are nici o putere în regatul savanţilor, ea nu stăpâneşte decât acţiunile exterioare.
Tirania. – … Aceste discursuri sunt false şi tiranice: „Eu sunt frumos, trebuie deci să vă temeţi de mine. Sunt puternic deci trebuie să mă iubiţi. Sunt…“ Tirania înseamnă să vrei să obţii pe o cale ceea ce se dobândeşte pe alta. Anumitor virtuţi li se cuvin anumite merite: iubirii i se cuvine plăcerea, temerii se cuvine forţa; încrederea se cuvine ştiinţei. Acestea sunt datoriile care li se cuvin, ar fi nedrept să le ocolim, pe cât de nedrept ar fi să le cerem alte virtuţi. Este deci fals şi tiranic să spui:
„Nu e puternic, deci nu-l voi stima: nu este învăţat, deci nu mă voi teme de el.
333. – N-aţi văzut niciodată oameni care, plângându-se că nu-i băgaţi în seamă, vă dau exemple de oameni de condiţie care-i respectă? Acestora eu le-aş răspunde: „Arătaţi-mi meritul cu care i-aţi fermecat pe aceştia şi eu vă voi respecta asemenea lor.“
334. – Temeiul efectelor. – Desfrânarea şi puterea sunt sursele faptelor noastre; desfrânarea dă naştere acţiunilor voluntare: puterea acţiunilor involuntare.
335. – Temeiul efectelor. – Este deci adevărat când se spune că toată lumea trăieşte în iluzie. Chiar dacă opiniile poporului sunt sănătoase, ele nu sunt în capul lui, căci poporul crede că adevărul se află acolo unde nu se află de fapt. Adevărul se află în părerile lui, dar nu atât pe cât îşi imaginează. Astfel, este adevărat că trebuie onoraţi gentilomii, dar nu pentru că naşterea este un avantaj efectiv etc.
336. – Temeiul efectelor. – Îţi trebuie o gândire ascunsă şi să judeci totul prin ea, vorbind totuşi ca poporul.

 

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.