Oppenheimer „kālo’smi lokakṣayakṛtpravṛddho lokānsamāhartumiha pravṛttaḥ” (XI,32),

Interesele diverse ale lui Oppenheimer îi întrerupeau uneori concentrarea pe știință. În 1933, el a învățat limba sanscrită și s-a întâlnit cu indologul Arthur W. Ryder⁠(d) la Berkeley. El a citit Bhagavad Gita în original, în sanscrită, și mai târziu a indicat-o drept una dintre cărțile care i-au modelat cel mai mult filosofia de viață.[81] Colegul și confidentul său apropiat, laureatul Premiului Nobel, Isidor Rabi, mai târziu a dat propria lui interpretare:

„Oppenheimer era supraeducat în acele domenii, aflate în afara tradiției științifice, cum ar fi interesul lui față de religie, în special religia hindusă⁠(d), de unde emana o senzație de mister al universului, care îl înconjura ca o ceață. El vedea fizica limpede, căutând către ce fusese deja făcut, dar la limită tindea să simtă că există mai mult mister și noutate decât era de fapt … [s-a întors] de la metodele dure și rudimentare ale fizicii teoretice către un tărâm mistic al vagii intuiții.[82]

Munca în comun a oamenilor de știință de la Los Alamos a dus la prima explozie nucleară artificială lângă Alamogordo pe 16 iulie 1945, pe un loc căruia Oppenheimer îi dăduse numele de cod „Trinity” la mijlocul anului 1944. Mai târziu, el a spus că acest nume vine de la unul dintre Sfintele Sonete ale lui John Donne. Potrivit istoricului Gregg Herken, această denumire ar fi putut fi o aluzie la Jean Tatlock, care s-a sinucis cu câteva luni în urmă și care îi făcuse introducerea lui Oppenheimer în opera lui Donne în 1930.[136]Oppenheimer și-a reamintit ulterior că, în timp ce observa explozia, s-a gândit la un verset din Bhagavad-Gita (XI,12):

„Dacă lumina a o mie de sori ar fi să explodeze deodată pe cer, ar fi ca splendoara celui puternic …[32][137]

Mulți ani mai târziu, el avea să explice că tot atunci i-a venit în minte și un alt verset: și anume, celebrul verset: „kālo’smi lokakṣayakṛtpravṛddho lokānsamāhartumiha pravṛttaḥ” (XI,32),[138] pe care el l-a tradus ca „sunt prefăcut în Moarte, distrugătorul lumilor.”

Trinity_Test_-_Oppenheimer_and_Groves_at_Ground_Zero_002.jpg

În 1965, a fost convins să citeze acest verset din nou pentru o emisiune de televiziune:

„Știam că lumea nu avea să mai fie la fel. Câțiva oameni au râs, câțiva au plâns. Majoritatea tăceau. Eu mi-am amintit versetul din scriptura hindusă, Bhagavad GitaVishnu încearcă să-l convingă pe Prinț⁠(d) că trebuie să-și facă datoria și, pentru a-l impresiona, își ia forma cu multe brațe⁠(d) și spune: «Acum sunt prefăcut în Moarte, distrugătorul lumilor». Presupun că toți gândeam așa ceva, într-un fel sau altul.[30]

 

Ca om de ştiinţă, Oppenheimer este amintit de către elevii şi colegii săi ca un cercetător strălucit şi profesor implicat, fondator al fizicii teoretice moderne din Statele Unite. Deoarece atenţia lui ştiinţifică se muta rapid de la un subiect la altul, el nu a lucrat destul de mult pe un singur subiect pe care să-l ducă la îndeplinire pentru a merita un Premiu Nobel,[225] deşi cercetările care au contribuit la teoria găurilor negre ar fi justificat, dacă ar fi trăit suficient de mult pentru a le vedea duse la îndeplinire de către astrofizicienii de mai târziu. Un asteroid, 67085 Oppenheimer, a fost numit în onoarea lui,[226] ca şi craterul lunar Oppenheimer⁠(d).[227]

În calitate de consilier militar şi de politici publice, Oppenheimer a fost un lider tehnocrat în timpul unei schimbări în relaţia dintre ştiinţă şi armată şi al apariţiei „Big Science⁠(d)„. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, oamenii de ştiinţă s-au implicat în cercetarea militară la un nivel fără precedent. Din cauza ameninţării pe care o reprezenta fascismul pentru civilizaţia occidentală, s-au oferit voluntari în număr mare pentru asistenţă atât tehnologică cât şi organizatorică pentru efortul Aliaţilor, ceea ce a avut ca efect instrumente puternice, ca radarul, declanşatorul de proximitate şi cercetările operaţionale. Ca fizician teoretician intelectual şi cultivat, devenit militar disciplinat organizator, Oppenheimer reprezenta îndepărtarea de la ideea că oamenii de ştiinţă sunt cu „capul în nori” şi că cunoştinţele  din domenii anterior ezoterice cum ar fi componenţa nucleului atomic nu au  aplicaţii în „lumea reală”.[228]

Cu două zile înainte de testul Trinity, Oppenheimer şi-a exprimat speranţele şi temerile într-un citat din Bhagavad-Gita:

„În luptă, în pădure, pe râpile munţilor,
Pe marea cea mare şi neagră, între suliţe şi săgeţi,
În somn, în derută, în adâncurile ruşinii,Faptele bune făcute de om îl apără.[229]

„Roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace” Iacov 3:18. Cuvintele păcii sunt aidoma seminţelor. Ele nu rodesc peste noapte, ci încet şi pe nesimţite îşi fac drum spre suprafaţă, schimbând inimi, minţi, atitudini şi destine. Doctorul Robert Oppenheimer, a fost întrebat la un congres dacă există mijloace de apărare împotriva ei. Adresându-se unei audienţe în tăcere, el a replicat: „Da – pacea!”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.